LISTA VULNERABILITĂȚILOR FAMILIILOR CU COPII

LISTA VULNERABILITĂȚILOR FAMILIILOR CU COPII – LEGEA 156/2023 LISTA VULNERABILITĂȚILOR FAMILIILOR CU COPII

Legea 156 reglementează cadrul legal privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie. Activitatea de prevenire a separării copilului de familie are la bază următoarele coordonate:

a)promovarea principiului interesului superior al copilului și a respectării drepturilor copilului: (interesul superior al copilului față de cine? Superior CUI? Superior părinților?)

b)promovarea bunăstării sociale, spirituale și morale, a sănătății fizice și mentale, sub orice formă și prin orice mijloace pentru copilul expus riscului de separare de familie;
c)promovarea, cu prioritate, a valorilor familiale, a menținerii în familie a copilului expus riscului de separare și integrarea lui în comunitate;
d)participarea copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate, și a familiei la deciziile care îl privesc.

Sub lupă:

familiile cu copiii care nu au împlinit vârsta de 18 ani
părinți căsătoriți
părinți necăsătoriți
copil/copii crescut/crescuți și îngrijit/îngrijiți de aceștia
părintele singur și copilul/copiii crescut/crescuți și îngrijit/îngrijiți de acesta, care locuiesc împreună.
familiile aflate în situație de risc de sărăcie monetară cu venitul înregistrat pe membru de familie sub nivelul indicatorului social de referință
familiile aflate în sărăcie extremă care din cauza lipsei resurselor financiare nu își permite încălzirea locuinței și asigurarea hranei copilului;
orice situație, acțiune sau inacțiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului
situația în care familia care își pierde temporar, parțial sau total, capacitatea de creștere și îngrijire a copiilor

Pentru stabilirea situației de risc de separare în care se află copilul trebuie analizate, cu prioritate, următoarele aspecte:

Exemple în care copilul este considerat în risc de separare de familie

a)situația economică și condițiile de locuit precare existente în mediul său familial și/sau în comunitate, respectiv situație de risc de sărăcie monetară sau sărăcie extremă
b)starea de sănătate precară a unuia sau a mai multor membri ai familiei, inclusiv dizabilitatea acestora;
c)mediul abuziv, violent existent în familie și comportamentele la risc care pot afecta negativ relațiile dintre adulți, copii și dintre adulți și copii.

Copilul este considerat a fi în risc de separare și în anumite situații de vulnerabilitate cu care se confruntă, cum ar fi:

comportament delincvent
părăsirea repetată a domiciliului
consumul de alcool și de droguri
tentativă de suicid
abandonul școlar
îngrijirea lui nu se confruntă cu niciuna dintre situațiile prevăzute la alin. (1).
a)trăiește în sărăcie extremă;
b)are venituri reduse și nu primește beneficii de asistență socială;
c)părintele unic susținător sau ambii părinți sunt fără ocupație sau în șomaj
d)ocupă fără drept anumite spații de locuit, inclusiv spații construite ilegal sau locuințe improvizate ori spații care nu sunt destinate locuirii
e)nu dispun de spațiu locuibil suficient raportat la numărul de persoane, respectiv locuința este supraaglomerată
f)locuiește în spații improprii sau întâmpină probleme privind siguranța și igiena locuinței
a)o mamă minoră sau o minoră gravidă;
b)părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate
c) are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație
d)are membri adulți cu dizabilități care le afectează semnificativ calitatea vieții și participarea lor la viața social;
e)are cel puțin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă
f)a avut sau are unul sau mai mulți copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială
g)a avut sau are unul sau mai mulți copii părăsiți în unitățile sanitare
h)a avut sau are unul sau mai mulți membri condamnați la o pedeapsă privativă de libertate
j) unul sau mai mulți copii polispitalizați.
a) unul sau mai mulți copii de vârstă școlară care nu au fost înscriși într-o formă de învățământ sau care nu frecventează cursurile unei forme de învățământ obligatoriu;
b) unul sau mai mulți copii cu cerințe educaționale speciale
a)caracterul permanent sau ocazional al situației de risc, care necesită o abordare susținută pe termen lung
b)nivelul de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate ale copilului apartenența lui la familie și relațiile intrafamiliale
c)capacitatea părinților de înțelegere a riscului la care este expus copilul, gradul lor de mobilizare și de acceptare a propunerilor de sprijin, precum și abilitățile parentale.

(2) Evaluarea situației de risc a unui copil constă în următoarele 3 niveluri de analiză

a)acoperirea nevoilor esențiale/de bază, fizice, afective, intelectuale și sociale pentru dezvoltarea copilului, menținerea stării de sănătate și asigurarea securității sale fizice, a moralității și autonomiei specifice vârstei sale
b)calitatea relațiilor copilului cu părinții și capacitatea acestora de a se mobiliza în interesul copilului

c) impactul contextului familial și al mediului social asupra situației și dezvoltării copilului.

DE STUDIAT și

Codul civil, LEGE nr. 156 din 30 mai 2023 Legii nr. 272/2004, LEGEA nr. 65 din 27 martie 2024, Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, Legea nr. 180/2002, anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare și pentru aprobarea Metodologiei de lucru, Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), Observatorul național al copilului a tuturor copiilor LEGE nr. 156 din 30 mai 2023 MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 31 mai 2023

AUTORITĂȚI, OFICIALITĂȚI:

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
Autoritatea Națională pentru 3. Protecția Drepturilor Copilului și 4. Adopție, denumită în continuare ANPDCA.
Direcția generală de asistență socială și protecția copilului
Serviciul public de asistență socială

Ministerului Muncii și Solidarității Sociale

angajati: asistenți sociali, tehnicieni din asistența socială responsabili

Componența structurii comunitare consultative este stabilită prin hotărâre a consiliului local și este constituită din:

conducătorul serviciului public de asistență socială,
un reprezentant al unei unități de învățământ,
un medic de familie,
un polițist de proximitate sau din poliția locală,
un preot sau
un reprezentant al unui cult religios recunoscut,
un consilier local și, acolo unde există,
un reprezentant al unei organizații neguvernamentale acreditate ca furnizor de servicii sociale care desfășoară activități în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului. Președintele structurii comunitare consultative este conducătorul serviciului public de asistență socială.