PLANURI de PRIVATIZARE și RESTRICȚIONARE A APEI

 

APA UN LUX sau O NECESITATE?

Este foarte important să facem o trecere în revistă a reglementărilor referitoare la colectarea şi utilizarea apei pluviale în diferite ţări, câteva exemple de intenții și demersuri de privatizare a apei şi propuneri de acţiuni pentru a proteja accesul la apă ca resursă comună.

 

Cu siguranță nu este prima oară când auzim că apa de ploaie are numeroase beneficii și poate fi utilizată sub diverse forme în locuință. Colectarea apei de ploaie este un proces prin care se colectează apa de la ploaie pentru a fi utilizată, în loc să fie lăsată să se risipească. Este o sursă independentă și gratuită de apă, care oferă numeroase utilizări. Poate fi colectată cu ajutorul unui colector apă de ploaie.  Cinci avantaje ce pot fi obținute colectând apa de ploaie: https://www.casa-ideala.ro/blog/5-avantaje-pe-care-le-obtii-colectand-apa-de-ploaie/ 

 

In 2005 s-a mediatizat declarația-cheie a lui Peter Brabeck-Letmathe (fost CEO şi ulterior președinte al Nestlé) din documentarul We Feed the World, unde a explicat viziunea sa asupra apei: 

“Este o întrebare dacă ar trebui să privatizăm alimentarea cu apă normală a populației.” Sunt două opinii diferite: 

„1) Una, pe care o consider extremă, susținută de ONG-uri, este că apa trebuie declarată drept interes uman. 

2) Cealaltă spune că apa este un produs alimentar ca oricare altul și, ca atare, trebuie să aibă o valoare de piață. Personal, cred că e mai bine să dăm produsului o valoare, ca să fim conștienți de prețul lui, și apoi să luăm măsuri speciale pentru cei care nu au acces la această apă.” WikipediaAarhus Clearinghouse

Pe scurt, Peter Brabeck-Letmathe a propus privatizarea (respectiv tratarea ca “produs alimentar”) a resurselor de apă și exprimă ideea că izvoarele ar trebui păzite — implicit de structuri organizate — pentru a garanta „proprietatea corporativă” asupra apei. 

După protestele stârnite de aceste afirmații, Brabeck-Letmathe a precizat (în 2013) că apa necesară igienei și băutului este un drept uman, însă rămâne consecvent în ideea de a valoriza comercial restul volumului disponibil. Wikipedia

1) REGLEMENTĂRI PRIVIND COLECTAREA APEI PLUVIALE 

FRANȚA

Din 1 iulie 2025, orice utilizare a apei de ploaie pentru irigarea grădinii fără autorizație prealabilă emisă de primărie devine ilegală; amenda este de 135 € indiferent de cantitatea colectată BZI.ro. Practic, deși decretul din 2008 permitea folosirea apei de ploaie pentru uz non-potabil după declarare, noua lege o introduce sub control administrativ strict. Sursa: DailyBusiness.ro https://search.app/Q1Dd3LGqQ61aufVE6

GERMANIA

Legea federală a apelor (Wasserhaushaltsgesetz, WHG) încurajează gestionarea şi colectarea apei pluviale pentru reducerea riscului de inundaţii şi alimentarea sistemelor ne-potabile; anumite landuri (ex. Bavaria) oferă scutiri de taxe de scurgere dacă reții/infiltrezi apa la faţa locului Yude Rain. Nu există interdicţii, ci stimulente fiscale și de tarifare.

MEXIC

Legea apelor a Zonei Federale (2003) din Mexico City impune noilor construcții instalarea de sisteme de captare și reîncărcare a apei pluviale, iar anumite zone (Zone 1 și 2) trebuie obligatoriu să aibă facilităţi de retenţie şi reîncărcare în sol Wikipedia. Nu există vreo interdicție, ci o politică de promovare și subvenționare.

STATELE UNITE 

La nivel federal nu e reglementare, însă Colorado a interzis colectarea masei de precipitaţii până în 2009, când a adoptat limite de 110 galoane (≈417 l) și maxim două butoaie pe proprietate, doar pentru irigaţii exterioare smartwateronline.comExtension. Majoritatea statelor încurajează colectarea apei pluviale ca măsură de conservare.

AFRICA DE SUD 

În multe localităţi există contorizare pre-plătită a apei: utilizatorii cumpără cartele/tokenuri pentru o anumită cantitate și, odată epuizat creditul, apa se sistează. Curtea Constituţională a validat acest sistem în 2009, însă a impus un volum minim gratuit de 50 l/persoană/zi pentru consum de bază Wikipedia. Nu e interzisă colectarea apei de ploaie, dar consumul este strict măsurat și tarifat.

 

2) CINE și DE CE ÎNCEARCĂ SĂ PRIVATIZEZE APA?

Peter Brabeck-Letmathe, fost președinte al Nestlé, a afirmat în 2005 că apa ar trebui privită ca un „produs alimentar” şi să aibă valoare de piață, pentru a conștientiza costurile și a controla consumul – declarație criticată în presa internațională WikipediaYouTube.

Aguas del Tunari (Bechtel) a preluat sistemul de apă al orașului Cochabamba (1999), triplând tarifele. Protestele („Războiul apei” 1999–2000) au blocat orașul și au forțat anularea concesiunii WikipediaThe Real News Network.

Veolia, Suez și alți giganți ai utilităților beneficiază de parteneriate public-private, adesea cu creșteri de prețuri și condiții de concesiune avantajoase companiilor, ceea ce a stârnit proteste în Olanda, Grecia și Asia Vanity Fair.

3) MOTIVE și RISCURI

Defrișările diminuează capacitatea solului de a reține umiditatea, accentuând penuria și schimbând microclimatul.

Creșterea populației și a consumului industrial pune presiune pe sursele convenționale.

Seceta și schimbările climatice reduc resursele de apă potabilă și cresc frecvența reglementărilor stricte.

Actori economici și financiari doresc controlul resurselor pentru profit, susținuți uneori de organisme internaționale (Banca Mondială, FMI).

4) CE PUTEM FACE PENTRU A PROTEJA ACCESUL LA APĂ  

 LOBBY LEGISLATIV 

Să susținem inițiative care eliberează colectarea apei pluviale de cerințe birocratice excesive (ex.: amendarea legii franceze din iulie 2025).

Să propunem legislație pentru excepții în uzul casnic de tip grădină și sere.

PARTICIPARE CIVICĂ 

Implică-te și TU în consultări publice locale (ministere, primărie, adunări de cartier).

Semnează petiții și alătură-te organizațiilor pentru dreptul la apă (ex.: Right2Water).

PROMOVAREA DREPTULUI LA APĂ 

OBLIGĂ autoritățile să aplice DECLARAȚIA ONU din 2010, care consfințește accesul la 30 l/persoană/zi pentru bază de consum drept un drept uman.

PRACTICI DURABILE 

Reîmpădurirea și protejarea fondului forestier pentru restabilirea circuitului hidrologic. (Fără păduri, România nu mai are cele 4 anotimpuri.)

Instalarea de sisteme descentralizate de captare a apei pluviale (butoaie, rezervoare), cu întreținere DIY pentru minime costuri.

 

TRANSPARENȚĂ și RESPONSABILITATE 

1. Monitorizează contractele public-private din domeniul apei. 2. Solicită audiții publice și auditări independente. 3. Susține utilități publice, transparente și supuse controlului cetățenesc, în locul concesiunilor exclusive.

Păstrarea accesului liber la apa pluvială și contestarea privatizării excesive cer acțiune atât la nivel individual (prin instalarea și întreținerea sistemelor proprii), cât și colectiv (prin advocacy legislativ și activism civic).

ATENȚIE! INSTAURAREA CRIZEI DE APĂ ESTE ÎN STRÂNSĂ LEGĂTURĂ CU DISPARIȚIA PĂDURILOR 

UNIȚI, putem preveni ca o necesitate fundamentală să devină o marfă inaccesibilă majorității!