1991 ROMÂNIA ÎNTRE CRIZĂ ȘI CONSTITUȚIE
I. CRONICA INSTITUȚIONALĂ
Martie 1991
- România a semnat Tratatul de bună vecinătate cu URSS.
- În plan intern au continuat tensiunile privind reformele economice și privatizarea.
Septembrie 1991
- 25–29 septembrie: A patra mineriadă.
- Minerii conduși de Miron Cozma au venit la București și au cerut demisia guvernului Petre Roman.
- Guvernul a căzut în urma presiunii stradale.
Octombrie 1991
- A fost numit un guvern de tehnocrați condus de Theodor Stolojan.
Decembrie 1991
- 8 decembrie: prin referendum național, a fost adoptată Constituția României, prima după 1989.
- Constituția a consacrat pluralismul politic, economia de piață și drepturile fundamentale.
- A intrat în vigoare la 13 decembrie 1991.
II. CRONICA REACȚIILOR INTERNAȚIONALE
Septembrie 1991
- Căderea guvernului Roman în urma presiunilor minerilor a fost percepută în Occident ca un semn al instabilității democratice.
Decembrie 1991
- Adoptarea Constituției a fost salutată de Consiliul Europei și de Comunitatea Europeană ca un pas decisiv spre consolidarea instituțiilor democratice.
- România a făcut demersuri pentru aderarea la Consiliul Europei (aderare formalizată în 1993).
III. CRONICA REACȚIILOR CIVICE
Septembrie 1991
- Populația urbană a reacționat cu teamă și neîncredere față de violențele mineriadei.
- Presa independentă a criticat dependența politicului de presiunea străzii.
Decembrie 1991
- Referendumul pentru Constituție a avut o participare ridicată (67%), iar majoritatea voturilor au fost „DA” (77%).
- Societatea a perceput adoptarea Constituției ca pe o garanție că va fi democrație.
CONCLUZIE DE CRONICAR
Anul 1991 a fost marcat de instabilitate politică și de presiunea violentă a minerilor, dar și de momentul fondator al noii democrații: adoptarea Constituției. România a intrat astfel într-un cadru juridic stabil, deși fragilitatea instituțiilor și dependența de factorii de presiune au rămas evidente.
https://memorialulrevolutiei.ro/din-presa-anului-1991/
În 1991, România a fost marcată de evenimente importante precum liberalizarea exporturilor și importurilor, intrarea în vigoare a Legii fondului funciar și adoptarea unei noi Constituții. Altfel, România a ieșit din Tratatul de la Varșovia, Parlamentul a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov și a fost fondat Partidul România Mare.
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1991
Evenimente
- 11 februarie: Mircea Snegur, preşedintele RSS Moldova, face prima vizită oficială în România.
- 1 iulie: România iese din Tratatul de la Varşovia ca urmare a desfiinţării acestuia.
- 27 august: Parlamentul RSS Moldoveneşti adoptă Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova. Este adoptat imnul Deşteaptă-te române!.
- 3 septembrie: Parlamentul adoptă o declaraţie prin care România devine primul stat care recunoaşte independenţa Republicii Moldova.
- 22 – 28 septembrie: Are loc A patra mineriadă, care determină căderea Guvernului Petre Roman.
- 16 octombrie: Theodor Stolojan este numit în funcţia de prim-ministru.
- 8 noiembrie: Frontul Popular din Republica Moldova, împreună cu alte 9 organizaţii şi ligi prounioniste, lansează un apel către Parlament, Guvern şi Preşedinţie, care solicită ca noua Constituţie, aflată într-un stadiu avansat de discuţii, să prevadă pentru populaţia din Basarabia şi nordul Bucovinei, dreptul la cetăţenia română. Iniţiativa nu va avea succes.
- 21 noiembrie: Parlamentul votează proiectul de Constituţie.
- 8 decembrie: Are loc referendumul pentru adoptarea Constituţiei. Aceasta este adoptată cu 77,5% voturi pentru.
Naşteri / Decese
- 21 ianuarie: Ileana de România, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria (n. 1909)
- 21 februarie: Vasile Pavelcu, psiholog român, membru titular al Academiei Române (n. 1900)
- 27 februarie: Dimitrie Ioan Mangeron, matematician, membru corespondent (1990) al Academiei Române. (n. 1906)
- 6 martie: Ionel S. Pavel, medic român, membru titular al Academiei Române (n. 1897)
- 26 martie: Ştefan Bălan profesor universitar, inginer doctor docent, membru titular al Academiei Române (n. 1913)
- 6 mai: Virgil Calotescu, regizor (n. 1928)
- 21 mai: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, medievalist, renascentist (n. 1950)
- 3 iulie: Sigismund Toduţă, academician, compozitor, muzicolog, profesor, membru corespondent (1991) al Academiei Române (n. 1908)
- 4 iulie: Marin Gh. Voiculescu, medic, membru titular (1990) al Academiei Române (n. 1913)
- 9 august: Cella Delavrancea, pianistă, scriitoare şi profesoară de pian, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 1887)
- 21 august: Eugen Jebeleanu, poet (n. 1911)
- 9 septembrie: Henri H. Stahl – sociolog, antropolog, etnograf, istoric, membru al Academiei Române.
- 16 octombrie: Leon Leviţchi, anglist român (n. 1918)
- 28 octombrie: Ilie G. Murgulescu, chimist, membru titular al Academiei Române. (n. 1902)
- 14 noiembrie: Constantin Chiriţă, prozator (n. 1925)
- 3 decembrie: Petre Ţuţea, eseist, filosof (n. 1902)
- 6 decembrie:Vladimir Colin, cel mai important scriitor român de literatură fantastică, ştiinţifico-fantastică şi fantasy (n. 1921)
- 25 decembrie: Constantin Bănică, matematician, membru corespondent al Academiei Române (n. 1942)

Fii primul care comentează