A fi Om!

A fi Om!

„E loc sub soare pentru toată lumea, mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră!”

spunea Jules Renard cândva despre om si oameni și bine a spus-o!

 Ca oameni și creștini, o să ne îndreptăm tot timpul către comuniune și comunicare, deși poate reușim destul de rar să atingem culmile acestor două direcții, care au la bază un sens apolinic!

Cine este aproapele meu?

Mesajul biblic al lui Hristos este „Pace vouă!” Acest mesaj ne lipsește din ce în ce mai mult astăzi. Epicentrul și esența simțirii credinței creștine se află în porunca pe care Hristos o ridică la gradul de „cea mai mare dintre toate.” „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta”. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Mai mare decât acestea nu este altă poruncă.”

Cine este aproapele meu?

Nu spune sa iubești pe creștinul tau, pe catolicul tau, pe budistul tau, pe musulmanul tau, ci spune pe aproapele tău! Cine este aproapele meu? Aproapele meu este întreaga creație a lui Dumnezeu de la o margine la alta a pământului! Deci toti putem să fim aproapele celuilalt! Nimeni nu ne este străin, în spatele fiecărui aproape al nostru stă Hristos Însuşi (pentru că asta purtăm noi în suflet). Dar ce facem când, undeva într-un alt colț al lumii, oameni de altă credință, au încercări și suferințe, cum este cazul celor din Siria și Turcia? Răspunsul vine din ceea ce am scris mai sus, când am vobit despre esența credinței creștine!

Calitatea de om

 Aproapele nu este cineva anume, ci ceea ce devenim noi înşine, printr-un mod specific de comportare faţă de semeni. Nu voi găsi între semenii mei niciodată pe aproapele dacă nu voi reuşi să-i fac, oarecum, să-mi aparţină şi să le aparţin datorită modului meu de comportare faţă de ei. Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos a făcut minuni nenumărate și cu persoane de alt neam, față de neamul Său, dar condiție sine qua non pentru tămăduirea lor a fost credința. Sigur că atunci când vorbim despre dogmele și simțirile fiecărei credințe în parte, se despart lucrurile, dar noi în contextul actual și în subiectul acestui articol, nu vrem să facem o diferență între credințe și dogme, ci vrem să așternem pe foaie calitatea de om, care se deosebește de orice altă creație prin voință, rațiune și sentiment.

Să fim altruiști, simțitori și aducători de dragoste, ajutor și acoperământ

 Sunt citate biblice în prezentul articol, citate care elimină egoul nostru interior și care ne mobilizează, înainte de toate, să fim altruiști, simțitori și aducători de dragoste, ajutor și acoperământ celor aflați in necazurile vremii.

Continuând cu exemplul nostru suprem, Hristos Domnul, pentru că, chiar dacă ne adresăm întregului suflet de pretutindeni (prin tema abordată de data aceasta), cei mai mulți dintre cititori sunt români și automat majoritari creștini, iar baza credinței noastre mărturisite este iubirea, Mântuitorul nostru, în Evanghelia Sa, spune foarte frumos și pe înțelesul oricărui om de orice fel de credință, următorul lucru extrem de sensibil pe care îl relatează Sfântului Apostol și Evanghelist Luca în capitolul 6:

Sfânta Evanghelie după Luca

„1.Într-o sâmbătă, a doua după Paşti, Iisus mergea prin semănături şi ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau.

2.Dar unii dintre farisei au zis: De ce faceţi ce nu se cade a face sâmbăta?

3.Şi Iisus, răspunzând, a zis către ei: Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau cu el?

4.Cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi a luat pâinile punerii înainte şi a mâncat şi a dat şi însoţitorilor săi, din ele, pe care nu se cuvine să le mănânce decât numai preoţii?

5.Şi le zicea: Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.

6.Iar în altă sâmbătă, a intrat El în sinagogă şi învăţa. Şi era acolo un om a cărui mână dreaptă era uscată.

7.Dar cărturarii şi fariseii Îl pândeau de-l va vindeca sâmbăta, ca să-I găsească vină.

***

8.Însă El ştia gândurile lor şi a zis omului care avea mâna uscată: Scoală-te şi stai la mijloc. El s-a sculat şi a stat.

9.Atunci Iisus a zis către ei: Vă întreb pe voi, ce se cade sâmbăta: a face bine sau a face rău? A scăpa un suflet sau a-l pierde?

10.Şi privind împrejur pe toţi aceştia, i-a zis: Întinde mâna ta. Iar el a făcut aşa şi mâna lui s-a făcut sănătoasă, ca şi cealaltă.

11.Ei însă s-au umplut de mânie şi vorbeau unii cu alţii ce să facă cu Iisus.

12.Şi în zilele acelea, Iisus a ieşit la munte ca să Se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

13.Şi când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli.

14.Pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe Filip, şi pe Vartolomeu,

***

15.Şi pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu şi pe Simon numit Zilotul,

16.Şi pe Iuda al lui Iacov şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut trădător.

17.Şi coborând împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor.

18.Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau.

19.Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi.

20.Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu.

21.Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde.

***

22.Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului.

23.Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor.

24.Dar vai vouă bogaţilor, că vă luaţi pe pământ mângâierea voastră.

25.Vai vouă celor ce sunteţi sătui acum, că veţi flămânzi. Vai vouă celor ce astăzi râdeţi, că veţi plânge şi vă veţi tângui.

26.Vai vouă când toţi oamenii vă vor vorbi de bine. Căci tot aşa făceau proorocilor mincinoşi părinţii lor.

27.Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;

28.Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.

***

29.Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa;

30.Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.

31.Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;

32.Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.

33.Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac.

34.Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.

35.Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.

***

36.Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.

37.Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.

38.Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura.

39.Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?

40.Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.

41.De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

42.Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

***

43.Căci nu este pom bun care să facă roade rele şi, iarăşi, nici pom rău care să facă roade bune.

44.Căci fiecare pom se cunoaşte după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini şi nici nu se culeg struguri din spini.

45.Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăieşte gura lui.

46.Şi pentru ce Mă chemaţi: Doamne, Doamne, şi nu faceţi ce vă spun?

47.Oricine vine la Mine şi aude cuvintele Mele şi le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă:

48.Asemenea este unui om care, zidindu-şi casă, a săpat, a adâncit şi i-a pus temelia pe piatră, şi venind apele mari şi puhoiul izbind în casa aceea, n-a putut s-o clintească, fiindcă era bine clădită pe piatră.

49.Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care şi-a zidit casa pe pământ fără temelie, şi izbind în ea puhoiul de ape, îndată a căzut şi prăbuşirea acelei case a fost mare.”

Biblia Ortodoxa

Rolul religiei în societate

 Ce frumos este Dumnezeul nostru, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, cât de minunate sunt cuvintele Lui și cât de bine s-ar aplica astăzi și oricând, până la sfârșitul veacurilor, indiferent dacă ai crede în El sau nu…pentru că despre asta e vorba atunci când vorbim de Dumnezeu, de speranță, de iubire, de iertare, de milostivire, dar și de purtarea de grija a lui Dumnezeu care se revarsă asupra noastră în funcție de raportarea noastră la întreaga creație, implicit la modul nostru de acțiune în momentele și situațiile oamenilor aflați în suferință.

 Am subliniat câteva versete, nu făcând ierarhizarea lor (mai mult sau mai puțin importante), ci încercând să atingem sufletul și mintea, trezindu-le. Este momentul să intervină în ajutor, indiferent de ceea ce purtăm în simțirile noastre, că sunt momente când întreaga lume se poate înfrăți și se poate mântui, după exemplul dat de Hristos „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul”. Iată un rol al religiei în societate, care poate salva generații întregi de robotizarea minții și de gnosticismul sufletului care tot mai mult se îndreaptă către teoria „sufletelor” închise într-o lume materială.

Îndemnul Biblic către pace și către bucurie

 Credința, Nădejdea și Dragostea predate, inspirate și sădite în sufletele și în buna creștere a copiilor, echilibrează astfel mintea cu sufletul și cu inima urmașilor noștri, definindu-i ca ființe vii care cred, speră și iubesc. „Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci a celor vii” și de accea între cei ce cred și cei ce cred că nu cred este o diferență de un Dumnezeu, care sigur are un loc pregătit în Împărăția Sa pentru fiecare suflet din orice loc si oricare timp al vremii pământului. „Dacă cred că există Dumnezeu și El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există și El există cu adevărat, atunci am pierdut totul.”Blaise Pascal

 Vreau să mai scot în evidență definiția cea mai scurta a lui Dumnezeu pe care o găsim la Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Ioan: „Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire”. Îndemnul Biblic este către pace și către bucurie, către iubire și dăruire, către iertare și milostivire, iar Dumnezeu ne trimite sumedenii de situații în care putem să eliberăm calea sufletului nostru către mântuire, iar acum sunt sigur că este una dintre aceste ocazii!

Să arătăm că suntem oameni

 O rugăciune, un ban sau chiar sânge putem să donăm pentru oamenii din țările aflate sub urmările cutremurelor! Lupta în această viață este întâi împotriva răului nostru și apoi al celorlalți, pe care nu l-am mai găsi dacă l-am învinge pe al nostru! Porunca (care în fapt a fost Binecuvântare) a lui Dumnezeu pentru Adam și Eva a fost  „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!” A-l supune nu înseamnă a-l transforma în teatru de operații, nu înseamnă a lupta om cu om pentru o idee sau pentru o nebunie pe care o au doi conducători!!!!! Nu înseamnă a arăta care neam este mai puternic!

 Din păcate, nici nu trebuie să se răzbune natura pe noi, căci ne distrugem noi între noi, fără să mai ținem cont de religie și de vreun botez! Concluzia este să arătăm că suntem oameni măcar cu cei ce sunt loviți de ceva ce nu poate fi oprit! Nu meritau sa moară afganii, nu meritau să moara ucrainienii, nu merită să moară nimeni în război, măcar pentru părinții lor, dar și pentru viața fiecăruia, pe care a primit-o, nu să o ia altul, care nu luptă că e creștin și altul musulman ci luptă din mândriile și politicile mai marilor.

Grija față de sufletele celorlalți

 Mai cu seama ceea ce s-a întâmplat în Turcia sau Siria se poate întâmpla oriunde. iar oamenii care au fost de sacrificiu în fața naturii nu meritau o moarte pe care o merităm toți! Problemele noastre ca oameni sunt situațiile din Turcia și din Siria! Doar aici mai putem arăta respect, ajutor și compasiune, față de situația din Ucraina și Rusia, NATO și UE și orice ține de „politically-correct„. Nu avem prea multe șanse să schimbăm ceva. Mai ales că omul are un buton de autodistrugere și la ceva timp trebuie să-l apese. Îl apasă echilibrând o balanță în care pământul nu este doar despre bine, bani, sănătate, concedii, etc. (care de multe ori aduc si păcate dupa ele).  Pământul este și despre suferință, muncă, nedreptate și despre tot ceea ce ne dorim noi și nu primim, din diferite considerente lumești sau oprite din pronia lui Dumnezeu! Când plâng părinții pe copii, asta este nefiresc!

Suntem Oameni!

 Avem ocazia să arătăm că suntem Oameni. Să nu uităm că în locul copiilor lor, puteau fi copiii noștri. În locul caselor lor puteau fi casele noastre. În locul tristeții lor putea fi tristețea noastră! Calamitatea NU este egală cu războiul!!!! Sănătatea față de sufletul nostru se câștigă în primul rând în grija față de sufletele celorlalți indiferent de religie! Dumnezeu are pregătit loc pentru toți! Pentru toți! Fă-L pe Dumnezeu „dator” la tine prin grija față de aproapele tău!

 

Vă îmbrățișez! Dumnezeu să ne binecuvânteze!

Autor: Preot Georgescu Iancu 179

2 Comentarii

  1. Foarte buna analiza situatie actuale din punct de vedere religios (ortodox) si a sfaturilor pe care Dumnezeu ni le trimite prin Bibilie catre oameni legat de acest aspect.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.